From Guineea to the world !

Îl cheamă Nfaly Kouyate şi vine din Guineea. A fost de două ori nominalizat la premiile Grammy, cu instrumentul său ciudat, numit kora. A venit în România cu ocazia întrunirii francofone şi, sincer să fiu, e singura chestie bună cu care eu, om de rând, m-am ales din toată chestia asta. Bineînţeles că eu mă dusesem să fac poze şi chiar am făcut după cum se vede, doar că după o jumate de oră am închis geanta foto şi am căscat gura, alaturi de ceilalţi gură-cască aflaţi prin p-ţa Revoluţiei vineri seara, captivaţi cu toţii de originalitatea si verva africanului.

E adevărat ca nici Loredana n-a cântat rău… 🙂

cf01.jpg

cf02.jpg

cf03.jpg

cf05.jpg

cf06.jpg

cf07.jpg

cf08.JPG

cf09.JPG

cf10.JPG

Noaptea în care am rămas fără culori

Era cazul să o fac şi p-asta. Altfel, nu m-aş fi convins că noaptea toate lucrurile sunt altfel. Mai ales duminică noaptea. Maşinile parcă şuieră când merg pe asfalt. Zgomotele sunt de o mie de ori mai puţine şi tocmai d-aia se aud de o sută de ori mai tare. Şi cu toate astea e mai multă linişte. Dacă eşti atent, poţi observa ciudatele obiecte care se rostogolesc pe şosea şi despre care ceilalţi cred că sunt maşini gonind… he, he…
Conversaţiile cu necunoscuţii se leagă mai uşor. E mai puţină lume dar cu toate astea, perechi de ochi te urmăresc tot mai atent. Pentru câteva clipe, poţi să fii în privirea tuturor trecătorilor de vizavi. Interesant, nu ?
Unde mai pui şi toate pisicile sunt negre. Iar fotografiile, alb-negre.

n01copy.jpg

n03.jpg

n02copy.jpg

n05.jpg

n04.jpg
dsc_01110.jpg

n06.jpg

Primul război mondial. La matineu.

Sâmbătă am fost pe front. La război, adică. Am fost la câţiva metri de focurile de armă, tunurile mi-au asurzit urechile, fumul mi-a umplut plămânii si mi-a iritat ochii. De o parte erau bulgarii, de cealaltă românii. Erau şi câţiva germani, i-am recunoscut după căştile inconfundabile. Românii au cam fost învinşi până la urmă din ce am văzut eu dar am fost asiguraţi că „deşi pe moment s-au retras, trupele româneşti nu au pierdut bătălia”.
Sau, cum ar spune unii, aproape am câştigat.
Partea buna e că, spre deosebire de 1 Decembrie, de data asta am prins o porţie de fasole cu cârnaţi, direct din bucătăria armatei române. Mă rog,…cârnaţi nu mai erau când mi-a venit mie rândul… dar fasolea,…ce bună a fost fasolea !!!

f01.jpg

f02.jpg

f03.jpg

f05.jpg

f04.jpg

f06.jpg

f07.jpg

Mocăniţa şi vaca

Să te entuziasmeze plimbatul cu mocăniţa e ca şi cum ai exulta că cinci bărbaţi necunoscuţi fac sex cu o tipă pe care ai urmărit-o ani de zile în şir. Farmecul locomotivei cu aburi e absolut de înţeles atunci când eşti conductor, atunci când te murdăreşti din cap până în picioare de funingine, când arunci cu lopata cărbuni, tragi şi împingi de manete, cu alte cuvinte atunci când contribui direct la punerea în mişcare a acestei mici bijuterii care este locomotiva cu aburi, atunci când eşti parte din toată această mică legendă vie.
Dar a sta în vagonul de pasageri şi a te minuna de toate acestea ore în şir fără să-ţi doreşti cu adevărat să fii acolo, asta miroase a voyeurism, după mine. Şi când faci asta timp de şase-şapte ore (cam atât durează tura cu mocăniţa), voyeurismul se transforma în plictiseală, dezinteres şi, în final, într-un pui de somn pe umărul pasagerului de lânga tine.
N-am înţeles însă ce-au avut cu vaca !?… Pe ea de ce au chinuit-o ?

mo01.jpg

mo02.jpg

mo03.jpg

mo04.jpg

mo05.jpg

mo06.jpg

mo07.jpg

mo08.jpg

Memorial

Eforie Nord, august 2006.
La nici zece-cincisprezece metri de mal, printre zeci de turişti care încă mai cred în litoralul românesc sau poate n-au avut bani de Grecia ori Turcia, nişte băieţi de băieţi se dau cu o hidrobicicletă imensă, atât de aproape încât îi silesc pe amărâţi să iasă din apă sau să-şi caute un loc de bălăceală ceva mai departe. Unul dintre turişti îi cere hidrobiciclistului-şef să se ducă să pedaleze mai în larg, unde nu sunt oameni, aşa cum e firesc. Replica vine rapid:”-Ce p… mea vrei mă, dă-te-n morţii mătii, ma plimb unde vreau !”. Câteva ore mai târziu, în acelaşi loc, alt individ din aceeaşi specie se învârte in loc cu ski-jetul timp de cîteva minute până când toţi turiştii ies cuminţi din apă, unul câte unul, făcându-i loc dromaderului să se plimbe in voie. Marea noastră nu e doar neagră, e şi prea mica, se pare.

Dacă astfel de oameni dispar peste noapte, lumea nu pierde nimic. Ba dimpotrivă. Dar aşa ceva nu se întâmplă.
Din păcate, la noi lucrurile au stat întotdeauna invers, nu doar în 2006. Cei care au avut de suferit au fost mai mereu, nevinovaţii.
Dacă nu avem puterea să schimbăm nimic acum, măcar să nu uităm ce a fost.

Memorialul – Sighet.

mm01.jpg

m07.jpg

mm05.jpg

mm02.jpg

mm06.jpg

mm04.jpg

mm03.jpg

m08.jpg

1100

De obicei scriu câteva cuvinte înaintea fotografiilor pe care le postez, în ideea că aşa vor fi mai uşor înţelese. De data asta, numai când ma gândesc la maratonul de 1100 km, amintirile încep să se deformeze…

Cam asta ţin eu minte din mini-excursia la capătul ţării: o maşina, trei pasageri, şosea, o nuntă, cinci mănăstiri, două cetăţi medievale, iar şosea, miros de fân…
“…acasă ? Mai avem mult până acasă ?”

suc10.jpg

suc08.jpg

suc07.jpg

suc03.jpg

suc04.jpg

suc02.jpg

suc01.jpg

suc06.jpg

suc05.jpg

Răşinari

Nu am fost la Răşinari ca să vedem casa lui Goga sau Cioran ori împrejurimile Sibiului. Nici ca să vedem oamenii, casele şi străzile. De fapt, am fost să ne vedem pe noi înşine într-un alt decor de o mie de ori mai frumos ca Bucureştiul. Mai ales că prin camera foto e mult mai uşor să-i vezi pe ceilalţi un pic mai fericiţi. De fapt, îi poţi vedea cum vrei… e aparatul tău, nu-i aşa ?

rs05.jpg

r07.jpg

rs04.jpg

rs03.jpg

1 Decembrie

1 Decembrie nu e o dată potrivită pentru ziua naţională. Asta e sigur. E frig, e umezeală, e apatie.
…mi-a îngheţat mâna pe cameră. Şi nici măcar n-am prins o porţie de fasole. Mă întreb ce ar fi dacă de ziua naţională s-ar da sushi în loc de ciolan cu fasole, sau Chappi ori poate rudotel… sau de ce nu Carpaţi fără filtru si vată medicinală… ? Până la urmă, România e a tuturor, nu ?

zn-1.jpg

zn-2.jpg

zn-3.jpg

zn-4.jpg

zn-5.jpg

zn-6.jpg

zn-7.jpg

zn-8.jpg